ANTI-DACĂ de Kostas Varnalis(după Rudyard Kipling)

De poţi să faci pe prostul cînd altul te repede

Făcînd-o pe deşteptul şi c-un cuvînt nu-l cerţi,

De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede,

De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi;



De nu amîni o clipă un rău să-l împlineşti,

Şi dacă minţi mai tare cînd alţii nu spun drept,

De-ţi place în iubire cu ură să loveşti,

Şi totuşi îţi pui mască de sfînt şi de-nţelept,



De te te tîrăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul,

Şi numai interesu-ţi îl sui la rang de ţel,

De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul,

Şi-i vinzi, fără sfială, pe amîndoi la fel;



De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite,

Drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă, şi,

Cînd vorbele şi fapta în vînt ţi-s risipite,

Tu dîndu-le la dracu’, poţi altele scorni,



De poţi să faci întruna dintr-un cîştig, o mie,

Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,

De nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,

Dar tu să fii plătitul, găseşti că-i drept şi demn,



De poţi să-ţi storci şi gîndul, şi inima, şi nervii

Îmbătrînite-n rele, să facă rele noi,

Şi sub nehotărîre, plecîndu-te ca servii,

Cînd toţi strigă: Nainte!, doar tu strigi: Înapoi!,



Dacă, stînd în mulţime, te-mpăunezi semeţ,

Dar lîngă cel puternic îngenunchezi slugarnic,

Şi pe duşmani sau prieteni, tratîndu-i cu dispreţ

Te faci că ţii la dînşii, dar îi înşeli amarnic,



Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde-un rău,

Şi-n umbra lui te-nlinişti ca-n umbra unui pom,

Al tău va fi Pămîntul, cu tot prinosul său,

Vei fi-ntre Domni întîiul, dar NICIODATĂ OM...